Sovata

Sovata

Este aşezată la piciorul sud-vestic al munţilor Gurghiului din Carpaţii Orientali, la altitudinea de circa520 m., in depresiunea Praid-Sovata.

Menţionată ca ‘loc tămăduitor’ încă din anul 1597, Sovata a devenit staţiunea balneară în anul 1884. Staţiunea cu sezon permanent, una din cele mai vechi din ţară, Sovata şi-a câştigat renumele datorită lacurilor sărate: Ursu (40 235mp), Aluniş (3 678mp), Roşu, Verdeşi Negru, cu ape clorate şi sodice prezentând fenomene helioterme.

Oraşul Sovata se află la distanţa de 62 km faţă de Tîrgu Mureş (DN E60), la 60km faţă de Gheorgheni (13B), la 42 km faţă de Odorheiul Secuiesc (13A), la 400 km de Bucureşti (DN E60) şi la 600 km de Budapesta (Ungaria).Sovata este inconjurata de dealurile Capela, Cireselu, Bechis, Dealul Mic si Muntele de Sare. Chiar daca statiunea este asezata pe un munte de sare, exista aici, paduri bogate de fagi, stejari, castani, brazi si mesteceni. Statiunea este recomandata, mai ales, pentru tratamentul bolilor ginecologice dar si pentru afectiuni degenerative, inflamatorii, reumatice etc. In cadrul statiunii puteti gasi dotari multiple pentru bai calde, in cada sau bazin,cu apa minerala sarata prelevata din lacuri, pentru tratamente ginecologice si impachetari cu namol cald, bazine pentru kinetoterapie, instalatii pentru electroterapie si hidroterapie, saune, sali de gimnastica medicala, plaje pe malul Lacului Ursu si Lacului Alunis etc. Posibilitatile de cazare sunt multiple statiunea beneficiind de ~ 2000 locuri repartizate in hoteluri, vile si casute .

https://i0.wp.com/romicro2008.econgres.ro/images/lacul_ursu.jpg


Lacul Ursu

Format în anul 1875 intr-o depresiune de prăbuşire, consecinţă a unui proces intens de dizolvare a sării, Lacul Ursu este ceal mai important sărat şi helioterm din Europa. lacul are forma unei piei de urs (de aici şi numele) şi se întinde pe o suprafaţă de peste 4 ha, iar adâncimea apei depăşeşte 18m. Caracterul helioterm al lacului s-a desoperit în 1901. Benefiicile curative  ale lacului Ursu sunt binecunoscute, proprietăţile apei fiind utilizate în terapii a căror eficienţă a fost dovedită în cei peste 400 de ani de tratamente balneare.Prezinta fenomenul de heliotermie care consta in stratificarea termica a apei si cresterea concentratiei sarurilor spre adancime. La suprafata, temperatura apei este mica, aceasta fiind aproape de temperatura atmosferica, dupa care creste pana la aproximativ 3 m adancime, dupa care se inregistreaza valori mai reduse si constante. In acest fel la adancimea favorabila organismului (1,5 – 2 m) vara, temperatura apei oscileaza intre 30-40 grade Celsius.

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2194.jpgLacul Ursu

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2191.jpg

Lacul Ursu

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2196.jpg

Lacul Ursu


Lacul Alunis

Pe muntelede sare din Sovata, străbătut de râuri şi greu accesibil, n-a existat niciodată mină mai de sare mai mare, nici în vremea romanilor şi nici după. Înainte de 1562, secuii din Scaunul Mureş, şi-au obţinut de aici sarea liberă. Mineritul se practica fără deschiderea unei grote, cu exploatarea, “frecarea” stâncilor simplu rezemate aflate la suprafaţă. Unele saturi, sau familii mai semnificative şi-au zidit propriile locuri de exploatare. Lacul Aluniş s-a format pe sufrafaţa unui astfel de loc, care aparţinea satului Măieruş, de aici şi denumirea. Este acompaniatorul lacurilor mari, heliotermale ale Sovatei. Se umple din surplusul de apă traversat după formarea acestor lacuri. S-a format după umplerea completă a Lacului Ursu.Are o lungime de 85 m, o lăţime de 63 m, o suprafaţă de 3619 m2 şi o adâncime maximă de7,4 m. Concentraţia de sare este mai mică decât a Lacului Ursu.

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2129.jpg https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2123.jpg

Lacul Alunis                                                                      Lacul Alunis


Lacul Roşu şi Lacul Verde

S-au format odată cu Lacul Ursu, ca extensiunea laterală a acestuia. Lacul Roşu a fost numit după culoarea vieţuitoarelor din lac, viermii de sare. Privit de aproape, Lacul Verde este la fel de roşu, însă apropiindu-ne dinspre Lacul Ursu, pare a fi de culoare verde, din cauza vegetaţiei care i se oglindeşte în apă.
În afară de aceste lacuri, la Sovata se mai găsesc Lacul Paraschiva şi Lacul Mierlei.

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2138.jpg https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2135.jpg

Lacul Rosu                                                                                              Lacul Verde

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2362.jpg https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2305.jpg

Lacul Paraschiva                                                                                         Lacul Mierlei


Salina Praid

Calatorul ce vine dinspre Sovata, imediat dupa podul peste Tarnava Mica, gaseste intrarea catre  mina.Conform recensământului din 2002, Praid are o populaţie de 6837 locuitori din care 96,92% sunt maghiari.

A doua „mina noua” a fost deschisa in perioada 1976-1981. De la intrarea la suprafata, aflata la 480m altitudine, vizitatorii si pacientii astmatici sunt condusi catre inima minei cu un autocar, printr-un tunel lung de 1500m, la 80m adancime.
Exploatarea sarii se face la o adancime mult mai mare, cea mai joasa galerie fiind la 280m fata de suprafata.

https://i1.wp.com/accord-travel.ro/osc/images/praid.jpg https://i1.wp.com/www.mirifictravel.ro/images/Image/praid.jpg

https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2161.jpg https://newphotos.files.wordpress.com/2009/08/sp_a2168.jpg

Reclame

Un răspuns to “Sovata”

  1. paola Says:

    fff frumos.nu pot sa zic ,cum alte persoane ca e fain,ptr.ca nu am avut bucuria sa vad de aproape aceste locuri tamaduitoare si frumoase…….dar ma multumesc deocamdata sa le pot vedea prin voi.persoane minunate.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: